Chestiunea rolului evreilor, a unor evrei, n instalarea i impunerea i meninerea violent a comunismului n Romnia nu este o chestiune de statistic i nici de demografie, ci de sociologie, ideologie i politic. Nu cifrele conteaz ci rolul social pe care l au cucerit sau care li s a distribuit n cadrul procesului de comunizare a Romniei i a Europei de Est, adic de colonizare imperial sovietic. De la statistici va trebui s se treac la analiza rolurilor concrete. Iulian Apostu, trebuie vzute nu ca denunare a invadatorilor evrei ci ca surs pentru cercetarea de cazuri precise. Numai pe aceast cale se va ajunge la o concluzie temeinic i realist, lipsit de violene i revendicri umflate, dar cu o prespectiv justiiar clar, la captul creia va trebui s se pun i chestiunea simpl a emigrrii unora din responsabilii dezastrelor generate de comunism, spre teritoriile de refugiu pentru torionari comuniti, care au fost Israelul, Germania, Statele Unite ale Americii. Dac se mai caut i denun torionarii din lagrele naziste, pentru a dovedi c mai exist criminali supravieuitori, pentru a i pedepsi, de ce nu s ar face acelai lucru cu torionarii sau cu ordonatorii i responsabilii crimelor din lagrele comuniste, romni, unguri, ucrainieni, igani, evrei i de alte naionalitiCercetarea istoric i sociologic nu se mai poate menine la afirmaii globale, la cifre, la invective cu iz rasist i la analize n suc propriu, fr integrarea cercetrii n eforturi comparatiste istorice, demografice, psiho sociologice, economice. Problem prea important, care nu se poate lsa pe seama mercenarilor sau evreilor prin firea lucrurilor aceti abordnd subiectul dintr o perspectiv comunitar i holocaustic, este momentul de a se aprofunda cercetarea n arhivele romneti sau strine, depozite documentare care ofer, n ciuda epurrii, devalizrii lor sau a distrugerilor ntmpltoare, destule documente pentru limpezirea raporturilor romnilor cu evreii. Noi am vzut i cercetat asemenea documente, doar ca demersuri derivate din interesul central pentru epurarea crilor i pentru cenzur dup 1. Pentru Rusia, efortul lui Alexandr Soljenin a rodit n cele dou volume Dou secole mpreun. Nobel pentru literatur, cartea i face drum, este tradus i citit, chiar dac presa nu d semne cr fi luat cunotin de exstena ei. Subiectul nu mai poate fi tabuizat, controlul presei vizibile de ctre diversele lobbyuri invizibile nu poate fi total, cum ar fi fost pe vremea dictaturilor de ambe fee. Pentru Romnia, bibliografia important este aproape exclusiv opera unor autori evrei, istoricii romni cu excepia lui Dinu C. Giurescu sau Gheorghe Buzatu, nu fac dect s colporteze informaiile primilor. Aceste informaii nu sunt false ci sunt uneori deformate continuu, prin eliminarea sau nlocuirea unor cuvinte cheie. De pild, se folosesc sistematic expresii ca deportare sau exterminare i niciodat expresia folosit n epoc, colonizare, pentru a numi deplasarea evident forat i prost organizat cu efecte tragice, distructive, a unor mase de evrei din Basarabia i Bucovina spre teritorii fost sovietice, din estul Romniei, precum Transnistria. Se omite precizare, nu din ignoran ci din nevoie propagandistice, c aceti evrei erau ceteni strini, sovietici, al unui stat cu care Romnia se afla n rzboi aa au fost tratai, prin internarea n lagre, japonezii n America c teritoriile spre care erau deplasai evreii akenazi sau kazari idiofoni, polonofoni i rusofoni, fuseser, la origine, locurile lor de batin, n cadrul Imperiului arist, teritorii dinspre care evreii se deplasaser spre Vest n a doua jumtate a secolului al XIX lea, adic spre Moldova, spre Romnia. Este una dintre cele mai importante migraii ilegale de la finele acelui secol, care a modificat brutal i periculos pentru etnia a crui teritoriu era invadat, adic pentru romni, echilibrul demografic i economic al zonei. Nu e vorba, deci, de a motiva orgolios crimele, abuzurile sau represaliile de orice fel, dac sunt executate de ai nostri, dimpotriv, e vorba de a stabili vinoviile reale i pricinile mpletirii greelilor, iluziilor, naivitilor i oportunismelor locale, de toate culorile, cu vocaiile coloniale ale executanilor strini care au intrat cu picioarele n sufletul btinailor, localnici, ca i cum ar fi fost vorba de teritorii cucerite, unde comandanii invadatori rspltesc soldaii cu dreptul la jaf i la umilirea i uciderea semenilor, nepedepsite. Dan CulcerYDOKOMUNA Evreii i comunismul    Cazul Romniei 1. Versiunea noiembrie 2. Contact autor Iulian Apostun loc de motto Americanii joac acum cartea evreilor i ntr o ar unde avem 4. Nu v facei iluzii c i putei schimba. Negustorii de ieri, fabricanii de ieri, juctorii de la bursa neagr nu i putei transforma, chiar dac vin i v demonstreaz c l au citit pe Marx i c l studiaz pe Lenin Plin de evrei, peste tot evrei Sionitii sunt foarte bune elemente pentru coloana a cincea n Romnia. Noi nu dm munc inginerului al crui tat este declarat chiabur, dar primim i ncredinm posturi de comand colanei a cincea sioniste, pentru simplul fapt c tiu s se lipeasc de partid. Petru Groza ntr o discuie cu Emil Bodnra, 2. Comitetul de Stat al Planificrii i Ministerul Economiei din Israel consta n faptul c n ministerul israelian se puteau gsi i civa arabi. Evreii din Romania o minoritate care dispare al Ambasadei S. U. A. la Bucureti, datat 2. Securitate din cldirea ambasadei, reprodus n versiunea tradus de Securitate n Marius Oprea 2. Solomovici 2. 00. Tov. Gh. Gheorghiu Dej Eu te a ruga s mi spui de ce la CSP Consiliul de Stat al Planificrii peste 8. Tov. Leonte Rutu n sistemul editorial erau peste 4. Martorii lui Iehova cum au ajuns 100. Turnul de Veghe Jurnalism cu gandul la oameni. Program De Studiu Biblic' title='Program De Studiu Biblic' />Tov. Gh. Gheorghiu Dej S ar putea aduce nenumrate exemple. Am ntrebat de ce la Consiliul de Minitri sunt peste 6. Biroului Politic din 1. Andreescu, Nastas i Varga 2. Em2bvsQw0aTGcuqAg4hrV0HVxGxcI2SBLbg6dQ7O0wQsrKF4KvbYMXVXVcvfw2F8Jw=h900' alt='Program De Studiu Biblic' title='Program De Studiu Biblic' />Dami Doamne puterea de a accepta ceea ce nu pot schimba, Curajul de a schimba ceea cemi sta in putere Si intelepciunea de a face diferenta dintre ele. Cum s scapi de primul so, i s te cstoreti legal cu un altul Pastor Otinel Iancu 24 noiembrie 2017 Vineri seara. Gheorghiu Dej, evreii comuniti ocupaser fotolii n toate etajele superioare ale politicii, culturii i ale administraiei de stat Este adevrat, comunitii evrei erau peste tot, n Biroul Politic i naltul aparat de partid, n Armat, Securitate, Procuratur i n Miliie, n organismele de stat, economice i culturale. Teu Solomovici 2. II 4. 2n loc de introducere. Iniiat imediat dup decembrie 1. Jidanii au pus ru parul pe noi dup anul 1848 fiindc nu am fost pirtoi i viteji s slujim cauza internaionalismului revoluionar alturi de unguri. Romnia pe de o parte i instaurea i consolidarea sistemului comunist n primii ani postbelici pe de alt parte, pare s confirme n mod nefericit butada dect puin i prost, mai bine mult i fr rost. Tema acestei relaii, complex fie i numai n dimensiunea ei pur istoric factual, fr a mai aduce n discuie distorsiunile consecutive frecventei ei instrumentalizri politice, a fost abordat pe parcursul ultimelor dou decenii de o mulime de autori, pe ct de spectaculoas numeric, pe att de eclectic din punctele de vedere ale pregtirii teoretice i practice a autorilor, spaiului, anvergurii i profunzimii acordate cercetrii, abordrii i metodologiei alese, stilului i profilului editorial, obiectivelor asumate explicit sau implicit, etc. Vladimir Tismneanu i Florin Constantiniu la Cristian Troncot, Ioan Scurtu i Gheorghe Buzatu, de la categoria autorilor etichetai aprioric i in corpore ca antisemii ex. Articole Cretine 0. SCHITE PE TEMA LUARII DE DECIZIISCHIt. E PE TEMA LUa. RII DE DECIZII1. Ce sa fac cu Isus Dar fac un singur lucru3. Hristos sau haosul. Porniti inainte. 5. Ceasul judecatii. Conlucrarea omului. Patru mari amagiri. Judecand impreuna cu Dumnezeu. Alegerea unui stapan. Aduceti va aminte de nevasta lui Lot. Nu mai exista nici o intoarcere. Unde esti 1. 3.          Tu esti omul acesta. Al zecelea om. 15. Atingand pe invatatorul. Atingerea invatatorului. Cine va merge 1. Astazi al lui Dumnezeu. Cum vom scapa noi Vase neizbutite. Privind la Isus. Vesnicia un cuvant memorabil. Idolii din inima. Minciuna si neadevarul. Pacea pe care o daruieste Isus. Zidind casa pentru vesnicie. Un taciune scos din foc. Te ai vandut ca sa faci ce este rau2. Justificari neintemeiate. Cat esti dator stapanului meu3. Hotarari nemuritoare. Terapie pentru ingrijorari. Biruind obiceiurile rele. Desteapta te tu, care dormi3. S au oprit inainte de tara fagaduintei. Ce mai pot nadajdui eu3. Acea noapte nefasta. Inscriptia de pe mainile lui Dumnezeu. Ce este adevarul Calea adevarului. Cumpara adevarul si nu il vinde. Avertismentul solemn. Medicul si leacul de Gilead. Curcubeul asezat in nor. Polita lui Dumnezeu de asigurare pe viata. What Is The Zip Code Of Singapore. Valea Acor, usa de nadejde. De ce orice credincios ar trebui sa devina crestin. Duhurile din inchisoare. Spunand la revedere lui Dumnezeu. Semanand si secerand. Domnului5. 2.          Muntii lui Dumnezeu. Demascarea fetei adevarate. O fagaduinta pentru cel biruitor. Bunatatea iubitoare a lui Dumnezeu. Harul cel minunat. Ce mi mai lipseste Sacrilegiul lui Esau. Luati seama la ce auziti. Ce am facut oare Pocainta, iertare, rasplata. Suprematia spiritualitatii. Hristos, primindu i pe pacatosi. Lovituri si rani. Valoarea omului. 67. Puterea memoriei. Omul, un mormant sau un templu. Proba credinciosiei. Pregateste te sa intalnesti pe Dumnezeul tau. Iertarea divina. 72. Cautati mai intai imparatia lui Dumnezeu si neprihanirea Lui. Obiectul placerii divine. Nadejdea celui apostaziat. Apoi Domnul a inchis usa dupa el7. Trestia franta. 77. Piata omului sarac. Pilat si a spalat mainile. Lucrurile vazute si cele nevazute. Colaci de salvare pentru calatorii pe mare. Nebunia increderii in sine. Jucandu ne cu puterea Duhului Sfant. Idolii ingropati. Masura dragostei lui Dumnezeu. Jugul lui Hristos. Paziti prin puterea lui Dumnezeu. Un lepadat. 88.          Ziua cand oaspetii n au mai sosit. Foametea care urmeaza. Pericolul fatal al derivei. Cautand o cale dreapta. Doua drumuri de urmat. Dati Mi plata9. Alegerea unui stapan. Dumnezeul meu are putere. Trecut prezent viitor. CE Sa FAC CU ISUSMatei 2. A. FUNDALUL SI CONTEXTUL i. NTREBa. RII LUI PILAT 1. Hristos, Fiul omului, este judecat pentru vita Sa, in sala de judecat a lui Pilat. Evreii intentionau sa L ucida pe Fiul lui Dumnezeu insa pentru a face acest lucru in mod legal, trebuia sa apeleze la judecata curtii romane de justitie. Dar formularea sentintei de condamnare la moarte impotriva acuzatului presupunea stabilirea dovezii de crima impotriva statului. La vremea judecarii lui Isus, exista un detinut de marca un criminal cu numele de Baraba, de asemenea judecat pentru crime comise impotriva statului. Contrastul dintre cei doi detinuti era atat de evident incat Pilat avea certitudinea ca iudeii vor cere ca Hristos sa fie eliberat. Dupa obicei, le a oferit alternativa de a alege care dintre detinuti sa fie eliberati, pentru a calma spiritul maselor. Iudeii au cerut ca Baraba sa fie eliberat i Hristos sa fie rastignit. B. CE ANUME A DETERMINAT ACt. IUNEA LOR 1. Vrajmasia lor fata de Hristos le a orbit mintea si dreapta judecata. Ei si au incalcat propriul lor sistem de independenta civila care prevedea ca nimeni sa nu fie condamnat la moarte fara judecata care trebuia facuta conform legii. Cu fatarnicie, au apelat la sistemul de justitie roman pe care ei insisi il dispretuiau. Ei au iubit mai mult intunericul decat lumina. Ei nu vroiau ca Fiul lui Dumnezeu sa domneasca peste ei Luca 1. De fapt, conducatorii iudei isi dadeau seama de faptul ca Hristos le era infinit de superior din punct de vedere mental, moral, social si practic, incat se temeau de posibilitatea ca ar fi respinsi de popor. Invidia amara si vrajmasia fatisa fata de Fiul lui Dumnezeu au constituit cauza determinanta care a stat la baza crimei iudeilor Mat. Implicatiile actiunii iudeilor. Ei au comis, in orbirea lor, crima veacurilor, crucificandu L pe Fiul lui Dumnezeu Fapte 3,1. Ei au respins in felul acesta darul ales al cerului 1 Ioan 1,1. Ca natiune, ei si au nimicit singura lor nadejde Mat. Au facut cel mai necugetat lucru, preferand un criminal in locul Printului Pacii. C. IATa i. NTREBAREA DIN TEXTUL NOSTRU NI SE POATE ADRESA SI NOUa, EXACT ASA CUM A FOST     ADRESATa DE PILAT IUDEILOR 1. Hristos Si a asezat viata Sa in locul vietii oricarei persoane nascuta pe aceasta lume. El a murit pentru toti 2 Cor. Acest lucru ne determina din punct de vedere moral pe fiecare dintre noi sa luam o pozitie clara fata de El. Exista doi factori fundamentali care concura la decizia noastra personala a. Aprecierea noastra pentru ce a facut El pentru noi Gal. Alipirea noastra la pacat Ioan 3,1. Sa tratam dintr un alt punct de vedere intrebarea lui Pilat a. Ce sa fac cu Isus ne va ajuta sa rezistam ispitei deoarece daca cedez ispitei, il rastignesc din nou Evrei 6,6b. Nu poate exista nici un compromis intre Hristos si pacat acceptarea lui Hristos inseamna parasirea pacatului Mat. Respingerea Cuvantului lui Dumnezeu echivaleaza cu respingerea lui Hristos Ioan 5,3. La problema pacatului ce vei face cu pacatele tale fara HristosIoan 9,4. Gandeste te cat pierzi, respingandu L pe Hristos Ioan 5,4. L respingi amanand hotararea, nu vei face decat sa periclitezi nadejdea ta. DAR FAC UN SINGUR LUCRU Filipeni 3,1. A. ATUNCI Ca. ND STUDIEM VIAt. A LUI PAVEL, i. Nt. ELEGEM Ca EL ERA UN OM HOTa. Ra. T 1. El il percepea pe Hristos ca fiind un impostor si era datoria pe care i o incredintase Dumnezeu aceea de a se opune crestinismului cu ce i statea in putinta. Dar Saul sufla inca amenintarea si uciderea impotriva ucenicilor Domnului. Si s a dus la Marele preot si i a cerut scrisori catre sinagogile din Damasc ca, daca va gasi pe unii umbland pe calea credintei, atat barbati, cat si femei, sa i aduca legati la Ierusalim Fapte 9,1. Filipeni, el spune in ce priveste ravna, prigonitor al bisericii Fil. Hristos, era in aceeasi masura hotarat sa mearga pana la capat. Calatoria sa la Ierusalim Fapte 2. Dorinta lui inflacarata de a si sustine propria natiune Rom. B. DAR FAC UN SINGUR LUCRU 1. Pavel nu a fost singurul personaj biblic care a fost hotarat sa faca ceea ce stia ca era de datoria lui a. Rut, Moabita, iese in evidenta cu un exemplu viu in ceea ce priveste hotararea Nu sta de mine sa te las, si sa ma intorc de la tine Rut 1,1. Iosua, de asemenea, era un om caracterizat de o mare putere de hotarare Alegeti astazi cu i vreti sa i slujitiCat despre mine eu si casa mea vom sluji Domnului Iosua 2. David constituie inca un alt exemplu de om caracterizat cu o mare putere de decizie Ps. Dar fac un singur lucrua. Pavel era un om realist isi cunostea propriile limite faptul ca nu putea face mai mult de un singur lucru. Prea multi oameni se incumeta sa faca mai multe lucruri dintr o data si nu reusesc.